Rup din mine

Eu nu ştiu. Credeam că o relaţie trebuie să-ţi ofere putere, încredere de sine, speranţe pentru un viitor mai bun. Dar tu te temi de mine. Sau îţi e frică de emoţii. Nu înţeleg de ce preferi să mă ţii la distanţă zile întregi, apoi când ne revedem, ne cuprindem, vorbim de parcă totul e în regulă, ne sărutăm ca cei mai îndrăgostiţi. Recunosc. Mi-am dorit o relaţie care să nu ceară prea multe obligaţii din partea mea. Ştiu că nu am timp. Şi de acum, timpul liber pentru mine devine un lux. Dar mi-am dorit o relaţie bilaterală, bazată pe încredere reciprocă. Zici că nu poţi să-mi oferi mai mult decât ce mi-ai oferit pân acum. Trăieşti cu clipa. Dar eu nu-ţi cer dragoste necondiţionată. Nu vreau să-ţi fur libertatea. Nici nu vreau să te fac dependentă de mine. Eşti o persoană puternică. Dar cred că te temi de sentimente. Nu sunt eu omul care să-ţi dorească rău. Oare nu meritam ceva mai bun?! Cred că fiecare din noi, merită mai mult. Am spus,  nu o dată, că meriţi tot ce-i mai bun!
Acum îţi mai spun doar atât:
Vreau să fii fericită, dragă Kira. Fii fericită în viaţa asta, (cu mine sau fără, asta deja nu mai contează), pentru că altă viaţă nu avem.

Iubire de-o vară

... Transmite că mi dor şi vreau să-l văd...

şi mie mii dor de tine, draga mea. ştiu că în ultima perioadă lucrurile la noi nu au stat prea bine, am avut deficienţe în comunicare, se întâmpla să nu vorbim câte 2 zile, dar ştiu că va fi bine. Mai ales că ai recunoscut că nu-mi acordai suficientă atenţie. de azi totul se va schimba. de azi totul va fi altfel. de azi totul va fi bine. Noaptea asta voi dormi mai bine, cu toate că demult nu mi-ai spus Noapte Bună.
***
E Miercuri. trecut de ora unu. eram în Ungheni, făceam audit celor de la Le Bridge când tu m-ai sunat. eram foarte fericit să văd din nou poza ta pe ecranul telefonului meu. ştiu că am vorbit cam rece. M-ai întrebat despre mesajul tău de ieri. Am spus că nu ştiu ce să zic, cu toate că eul din mine striga că am un dor nebun să te cuprind, să te sărut. Am audit. Revin eu mai apoi. Mai vorbim.
Ora opt seara. am ajuns în Chişinău. plouă tare. dar eu ştiu că ploaia nu mă va opri să vin la tine. Trec repede pe acasă. iau o pătură, un pahar şi chibrite. Fuga cu automobilul pe la sora să iau o luminare de ceea mică, să o pun în pahar, pentru a reda o romanţă atmosferei. Mă opresc pe Alecu Russo să cumpăr flori. Nu am bani mulţi. E prima dată când am cheltuit toţi banii înainte să primesc salariul. Am luat cinci crizanteme. 15 lei bucata. azi e mult...  mi-am promis că am să vin la tine cu flori de cela frumoase, cu care se vine la nuntă. şi am să vin. data viitoare neapărat vin! azi vin cu crizanteme. nu îmi place celofanul cu care le învăleşte. şi nici cozile lungi.  - 10 centimetri şi o lentă verde le fac mult mai frumoase. ştiu că meriţi mai mult. şi va veni timpul când ţi le voi oferi. acum iarăşi plouă. repede înspre centrul. în parcul catedralei este un butic care face ceai bun, la pahar de cela pe care îl poţi lua cu tine. chioşcu e închis. fignea! la McDonalds tot fac ceai. cu toate că nu e atât de bun. dar ce fel de seară romantică, cu luminare, flori şi fără ceai. am găsit un loc de parcare linga Fourchette. e departe de casa ta, dar eu vin şi pe jos. şi iarăşi plouă. nu e problemă. eu am umbrela. te sun... sun... sun... eram gata să închid când am auzit vocea care îmi dă viaţă! ai fugit din baie ca să răspunzi la apel. ce fericit sunt! ăsta e chiar un semn bun! nu te reţin pe mult timp. aştept să revii după ce eşti din baie.
Am găsit scuanul liber. deja e şters. uite şi pătura e aranjată. ploaia ca prin minune s-a sfârşit. mai bate câte un vântuleţ şi picură de pe copaci, dar e frumos. chiar e frumos! ştiu că totul va fi bine. Am făcut ceaiul. Nu ştiu pe care îl preferi, deaceea am luat unul verde şi altul negru. Nu am răbdare până suni. te sun e. zici că usuci părul încă 2 minute. cred că revii peste 4 minute. am stat pe bancă deja 40 de minute. ceaiul începe să se răcească. nici paharul nu mai e călduţ. dar toatea astea sunt fleacuri. lumânarea încă arde. gestul mai mult contează.
nu mai am răbdare. te sun din nou. mirată, mă întrebi de ce aşa des te sun azi seara. ce ma apucat?! îţi spun că îmi e tare dor de tine şi vreau să te văd. zici că azi nu va fi posibil, dar eu deja sunt la tine la uşă.  de ce nu ţi-am spus că sunt aici de 50 de minute?! pentru că urma să fie surpriză. am vrut să te invit la un pahar de vorbă. dar tu pleci la restaurant cu olea. şi cu verişorsul ei să mâncaţi raci.
şi taxiul deja e comandat. înca nu eşti jos, dar eu deja îl văd cum vine să te ia de lângă mine...
m-am apropiat... te-am sărutat pe obraz... am zis că nu îmi permit să intervin peste planurile tale de aceea -mergi unde te-ai pornit.
- Mergi la ciocana?! Hai!
- Merg la ciocanna. dar eu îs cu automobilul. hai cu mine. te duc eu.
... dar tu nu puteai... sau nu doreai... taxiul deja era comandat. te-ai urcat şi ai plecat. o seară frumoasă să ai!

***

merg să-mi strâng catrafuţele şi spre casă. mă suni. cred că te-ai răzgândit.
vreai să stăm un pic. nu. tu mă întrebai de ce nu ţi-am spus că am venit. trebuia să fie o surpriză, draga mea...
pătura deja e în geantă. ceaiul e în pachet. caut o urnă unde să le las pe toate. prin apropiere nici zare de gunoi . deja ajung lângă Fourchette. mă suni din nou. cred că ai coborât din taxi. vreai să vin să te iau, să fii - să mergi cu mine. tu îmi spui să vin la villa nouă că mă vei aştepta acolo. dar eu nu ştiu unde e asta. după cerc la dreapta?! nu mă interesează pentru că nu am chef să vin acolo să vorbim, când puteam vorbi aici... iar tu ai fugit.
puteai să amâni comanda la taxi şi să stai un pic cu mine. câteva minute. nu era să te reţin pe mult timp. te-ai urcat în taxi. când s-a întors de după bloc şi a trecut, credeam că  mă vei vedea cum strâng luminarea şi florile... şi vei coborî. dar ai plecat...
ultima dată când m-ai sunat, prostul din mine credea că ai coborât şi vreai să vin să te iau. iar tu ai spus că mă aştepţi la restaurant. ai avut 3 ocazii atunci  să cobori din taxi. şi încă o sută pân la ciocana. dar tu ai ales taxiul... ştiam eu că nu îţi place automobilul meu.

am creat o situaţie foarte proastă. nu cred că m-am mai simţit vreoadată atât de aiurea ca în acea seară. ultimele 10 zile au fost dificile pentru mine. mă ucidea dorul şi faptul că mă ignori. tot mai des îmi amintesc despre convorbirea lui ionică cu o domniţă: las-l, nu-i acorda atenţie câteva zile, săptămâni, o lună. el dacă nu e prost - o să-şi dea seama şi o să plece.

pe drum m-a oprit patrula. nici actele nu le-a controlat. domnul ofiţer a spus că par a fi o persoană sinceră, cinstită şi mi-a urat drum bun.
ştiu că sunt prost atunci când mă îndrăgostesc. dar nu sunt şi orb ca să analizez situaţia reală

... nu mă aştepta că chiar nu vin. nu am plăcerea să fiu alături de cei care nu mă vor alături...

am suficientă stimă de sine, pentru a nu mă afla acolo unde nu sunt dorit. nu am reuşit să găsesc cuvintele potrivite cu care să te alint. dragă Olguţa, vreau doar atât: să fii fericită în viaţa asta, pentru că altă viaţă nu avem.

Cu Sfântul Ion Tăierea Capului pe voi!
eu am sărbătorit frumos