Marketing. post posibil temporar. Examen

TEMA I: Marketing cu adevărat

1.1. Universalitatea marketingului

În fiecare zi a vieţii noastre venim în contact cu marketingul. Dimineaţa ne trezim la sunetul alarmei produs de un radio cu ceas Sanyo. La el ascultăm o piesă de pe un album al lui Celine Dion şi apoi o reclamă la un concert al formaţiei Vama Veche. Ne spălăm pe dinţi cu Colgate, unii bărbaţi se bărbieresc cu un aparat de ras Gillette Sensor, iar unele femei folosesc articole de toaletă marca Nivea. Ne punem blugii Levi’s, ne luăm pantofii de sport Nike şi ne ducem la bucătărie, unde mâncăm un iaurt marca Danone şi bem o cafea Jacobs. Consumăm portocale produse în Spania şi ceai importat din Sri Lanka, citim un ziar făcut din esenţă lemnoasă provenită din Canada şi ascultăm la radio ştiri din cele mai îndepărtate ţări ale lumii. Ieşim din casă şi ne suim la volanul unui Ford, îndreptându-ne către magazinul Mobexpert pentru a cumpăra nişte poliţe demontabile pentru apartament. Ne oprim la hiper-marketul Carrefour pentru a cumpăra nişte delicatese marca Poiana. Cumpărăm un cartuş de încărcare pentru imprimanta HP de la magazinul UltraPro, luăm în grabă un Big Mac de la Mc Donald’s şi ne procurăm bilete pentru o excursie la Castelul Bran prin agenţia de voiaj Paralela 45.

Sistemul de marketing a făcut posibile toate acestea, efortul nostru fiind minim. El ne-a furnizat un nivel de trai pe care strămoşii noştri nu şi l-ar fi putut imagina. Sistemul de marketing, care ne oferă nivelul de trai ridicat, este alcătuit din numeroase firme, mari şi mici, toate aflate în căutarea succesului. Deşi tentaţia este de a considera că numai firmele mari apelează la marketing, acesta poate fi întâlnit atât în firmele mari, cât şi în cele mici, atât în firmele producătoare de bunuri de consum larg, cât şi în cele producătoare de bunuri de consum îndelungat şi de echipamente industriale.

În ultimele decenii, marketingul s-a extins şi la organizaţiile prestatoare de servicii de consum, companiile aeriene, societăţile de asigurare şi cele prestatoare de servicii financiare adoptând practici moderne de marketing. Chiar şi în rândul liber-profesioniştilor se poate vorbi despre marketing, avocaţii, contabilii, medicii, arhitecţii începând să-şi promoveze serviciile şi

să practice o politică de preţ agresivă.

În prezent, universalitatea marketingului este evidentă, acesta devenind o componentă vitală a strategiilor multor organizaţii non-profit, precum ar fi şcoli, biserici, spitale, muzee, grupuri artistice etc. Organizaţia care doreşte atragerea de „consumatori”, fie pentru un produs tangibil, fie pentru a adera la o idee, desfăşoară o activitate de marketing, deoarece satisface nevoile materiale, sociale sau spirituale ale acestora.

Exerciţii practice:

1. Alcătuiţi o listă cu toate mărcile, magazinele şi „numele” recunoscute, scriind în dreptul fiecăreia frecvenţa cu care auziţi vorbindu-se de acestea în viaţa de zi cu zi şi concurenţii cei mai importanţi.

1.2. Etica activităţii de marketing

Marketerii sunt conştienţi că acţiunile lor se confruntă cu numeroase probleme de ordin moral. Pe de o parte, operatorii de marketing sunt tentaţi să desfăşoare acţiuni de vânzări imediate, profitabile, dar comportamentul lor să fie considerat imoral, pe de altă parte, dacă nu apelează la nici una din aceste acţiuni, activitatea lor ar putea fi ineficientă, din punct de vedere managerial.

Iată câteva astfel de exemple:

1. Un angajat al unei firme producătoare de ţigări este nefumător. Va accepta poziţia de agent de vânzare în cadrul acelei firme?

2. Compartimentul de cercetare-dezvoltare al unei firme a adus produselor uşoare modificări. Produsele nu sunt tocmai „noi şi îmbunătăţite”, dar, tipărind aceste cuvinte pe ambalaj, vânzările vor creşte.

3. Directorul general al unei firme se gândeşte să angajeze un manager de produs care tocmai a plecat de la o firmă concurentă şi care ar fi foarte bucuros să dezvăluie toate planurile pe care concurentul şi le-a făcut pentru anul următor. Directorul îl va angaja?

4. Un distribuitor important al unei firme a avut recent câteva probleme familiale şi vânzările în zona în care activa au scăzut. Se pare că îi va mai lua ceva timp să-şi rezolve aceste probleme. Între timp vânzările scad foarte mult. Legal, se poate anula contractul distribuitorului, înlocuindu-l cu un altul. Ce soluţie recomandaţi?

5. Managerul unei firme are ocazia să câştige un client foarte important. Un „cadou” ar influenţa decizia persoanei respective. Recomandaţi managerului să ofere un cadou noului client?

6. Managerul unei firme a aflat că un concurent dispune de un produs cu o caracteristică nouă, care va contribui la creşterea substanţială a vânzărilor sale. Concurentul va prezenta acest produs la o întâlnire cu distribuitorii săi, în cadrul unei expoziţii. Recomandaţi managerului să trimită acolo un agent să afle despre ce caracteristică este vorba?

7. Un director de vânzări trebuie să aleagă între trei campanii de publicitate elaborate de o agenţie. Prima (A) este o campanie neagresivă, de informare corectă. A doua (B), apelează la mesaje promoţionale care exagerează avantajele produsului. A treia (C), apelează la reclame zgomotoase, iritante, care vor atrage, cu siguranţă, atenţia publicului. Testele prealabile arată că aceste campanii sunt eficiente în următoarea ordine: C, B şi A. Ce campanie recomandaţi să aleagă directorul de vânzări?

8. Directorul unei firme distribuitoare de produse farmaceutice intervievează o persoană capabilă, de sex feminin, în vederea ocupării unui post de agent de vânzări. Ea este mai bine pregătită decât bărbatul pe care tocmai l-a intervievat. Totuşi, mulţi dintre clienţii importanţi ai firmei preferă să lucreze cu bărbaţii şi deci, dacă ar angaja-o pe ea, vânzările ar scădea. Pe cine recomandaţi să angajeze directorul?

9. Directorul comercial al unei edituri observă că agenţii de vânzări ai concurentului său merg din casă în casă, pretinzând că efectuează un sondaj. După ce pun întrebările, încearcă să vândă ceva. Tehnica pare să fie eficientă. Ce recomandaţi să facă directorul comercial?

În practica economică, operatorii de marketing se confruntă cu probleme situaţionale ce ridică numeroase discuţii referitoare la etică. Nu de puţine ori, mijloacele întrebuinţate nu numai în vânzări, ci în marketing în general, nu sunt morale.

Metodele pe care le folosesc pentru a atrage consumatorii către produse sau adepţii către o idee revoltă bunul simţ al publicului larg. O soluţie ar fi ca firmele să adopte politici de etică a marketingului la nivel de organizaţie, care să cuprindă principiile după care trebuie să se călăuzească fiecare angajat în activitatea sa.

Un principiu ar fi acela că problema respectivă este de competenţa pieţei libere şi a sistemului juridic. Adică, marketerii pot acţiona atât cât le permite libera iniţiativă, dar utilizând mijloace legale. Cu alte cuvinte, firmele pot face orice le permite sistemul juridic. Dar nu tot ce este legal este şi moral.

De exemplu, înainte de adoptarea legii alimentelor şi medicamentelor naturale, în S.U.A., într-o reclamă făcută unei pilule pentru slăbit se promitea că persoana care lua acea pilulă putea mânca orice, oricând, pierzând în acelaşi timp în greutate. Produsul s-a ridicat la înălţimea aşteptărilor cu o eficienţă remarcabilă. Se pare însă că principalul ingredient al acestei pilule erau larvele de tenie. Aceste larve se dezvoltă în intestinul omului şi, desigur, se hrănesc foarte bine; în timp persoana respectivă poate chiar să moară de foame din această cauză.

Operatorii de marketing trebuie să-şi însuşească o atitudine morală şi responsabilă din punct de vedere social, să privească dincolo de ceea ce este legal şi să aplice standarde bazate pe integritatea personală, conştiinţa morală a organizaţiei şi bunăstarea pe termen lung a consumatorilor.

1.3. Funcţiile marketingului şi principiile marketingului

Înţelegerea obiectului de activitate al marketingului se află în strânsă legătură cu cunoaşterea funcţiilor şi principiilor sale:

Funcţiile marketingului

Deşi majoritatea practicienilor consideră că rostul marketingului este de a identifica şi satisface cererea de pe piaţă, puţini ştiu şi sugerează idei pentru realizarea acestor obiective, în final rolul marketingului se redă prin următoarele aspecte:

\s

                                                                                              

 SHAPE  \* MERGEFORMAT

FUNCŢIILE MARKETINGULUI

funcţie premisă

funcţie mijloc

funcţii scop

+investigarea pieţei

- satisfacerea superioară a nevoilor de consum - maximizarea eficienţei economice (profitului)

- adaptarea continuă a firmei la schimbările şi cerinţele mediului pieţei pe care acţionează

           

Principiul educării şi informării consumato-rului

Principiul evitării efectelor nocive

Principiul protecţiei consumato-rului

Principiul libertăţii consumato- rului şi producătorului

Principiul satisfacerii nevoilor de bază ale tuturor oamenilor

Principiul inovaţiei

Principiul eficienţei economice

Principiile marketingului

Studiu de caz: În textul care urmează este prezentată activitatea economică a unei întreprinderi şi relaţiile sale cu piaţa. Identificaţi cele patru funcţii ale marketingului şi măsura în care au fost respectate principiile marketingului.

Societatea Comercială Dragon SRL a fost înfiinţată în anul 1997, în baza Legii nr.31/1990. Obiectul de activitate al societăţii este producerea şi comercializarea de pâine şi produse de panificaţie. Structura sortimentală a produselor societăţii este diversificată, acestea satisfăcând preferinţele tuturor consumatorilor: pâine albă, neagră, intermediară, graham, produse de post, produse dulci pentru copii, produse pentru diabetici etc.

Gama de produse este afişată în vitrinele magazinelor de desfacere. Pe ambalajele produselor (care se pretează la o astfel de operaţie) sunt înscrise informaţii privind conţinutul acestora.

Unitatea are o capacitate de producţie de 3.000 de pâini pe zi, deservind două puncte de desfacere situate într-un centru comercial foarte aglomerat.

Concurenţii societăţii sunt reprezentaţi de o fabrică de pâine cu centru de desfacere propriu, situată în aceeaşi zonă comercială şi alte magazine de desfacere care se aprovizionează cu pâine şi produse de panificaţie de la fabrici situate în alte centre comerciale.

Conform unui studiu de piaţă efectuat, societatea deţine o cotă de piaţă de 20% în zona comercială în care activează. Creşterea vânzărilor societăţii nu se poate realiza prin atragerea de cumpărători de la concurenţi, de aceea, societatea decide schimbarea locaţiei unuia dintre cele două

puncte de vânzare în alt centru comercial în care, în urma unui studiu de piaţă, s-a constatat că piaţa este nesaturată.

În noua situaţie, vânzările societăţii cresc cu 30%, iar, pe ansamblu, profitabilitatea creşte cu 10%, deşi cheltuielile, mai cu seamă cele cu distribuţia, sunt mai mari.

1.4. Regulile marketingului

Reducerea bugetelor cu angajaţii sau reducerea bugetelor de promovare, poate să conducă la un nivel scăzut al vânzărilor. Cu alte cuvinte, scade moralul angajaţilor şi implicit au de suferit serviciile oferite clienţilor.  Astfel de soluţii care par „la îndemână” pot avea efecte negative pe termen lung. Cel mai bine ar fi să ieşim din tipar, dincolo de tăierea costurilor să ne concertăm asupra identificării unor modalităţi diversificate de creştere a vânzărilor şi de îmbunătăţire a relaţiilor cu clienţii.

·        Identifică corect potenţialii clienţi ce ar putea fi interesaţi în mod direct de produsele sau serviciile tale;

·        Alege cea mai bună alternativă, cel mai bun mesaj pentru a ajunge la potenţialii clienţi;

·        Prezintă o ofertă pe care nimeni nu o poate refuza;

• Oferă credibilitate prin studii de caz sau testimoniale;
• Fii pregătit şi flexibil pentru orice schimbare, chiar şi atunci când afacerea ta este în creştere;
• Intensifică acţiunile de marketing, când toţi reduc bugetele de promovare. Vei avea un important avantaj competitiv;
• Stabileşte obiective şi estimări realiste asupra vânzărilor, întrucât condiţiile de piaţă s-au schimbat radical;
• Acordă mai multă atenţie clienţilor existenţi. 80% din vânzări provin de la 20% din clienţii pe care îi ai deja;
• Respectă promisiunile faţă de consumatori;
• Facilitează mai mult contactul dintre client şi companie. Asigură acces cât mai variat prin: telefon, fax, email;
• Modifică substanţial costurile de promovare, apelând la instrumentele de marketing direct;
• Valorifică fiecare client. Nu lăsa nici o afacere să-ţi scape;
• Măsoară rezultatele acţiunilor tale de marketing. Orice poate fi măsurat poate fi îmbunătăţit;
• Nu uita că fidelizarea clienţilor se realizează în timp, printr-o serie de experienţe pozitive;
• Vorbeşte despre beneficii – nu vorbi despre tine;
• Consumatorii nu-ţi cumpără produsele sau serviciile din aceleaşi motive. Diversifică mesajele de promovare;
• Oamenii sunt fiinţe umane şi le place să fie tratate ca atare. Nu-i privi ca pe prospecţi sau grupuri demografice;
• Programele reuşite de marketing direct se bazează pe ţinte precise. Actualizează periodic bazele de date sau adaugă noi informaţii colectate printr-un call center;
• Evită să cheltuieşti bugete de marketing în campaniile de imagine, care nu aduc rezultate pe termen scurt;
• Rezolvă orice reclamaţie, pentru că nu-ţi permiţi să pierzi nici-un client. Utilizează serviciile de Help Desk sau InfoCenter;

Serviciile de Help Desk - poate fi folosit pentru realizarea training-ului utilizatorilor on-the-job, nefiind necesară întreruperea activităţii, orice situaţie rezolvata interactiv oferă utilizatorilor posibilitatea completării cunoştinţelor proprii.

• Maximizează valoarea clienţilor existenţi prin campanii de cross-sell sau up-sell
• Consideră outsourcingul o modalitate eficientă de reducere a costurilor, fără să-ţi afecteze bugetele de promovare
• Nu face promisiuni dacă nu le poţi respecta. Clienţii nemulţumiţi îţi pot crea o imagine negativă
• Află ce-şi doresc să cumpere consumatorii şi oferă-le ceva mai mult
• Prezintă beneficiile utilizării produselor tale şi nu caracteristicele pe care le prezintă
• Testează piaţa în permanenţă. Foloseşte un furnizor de servicii Call Center, prin care poţi demara studii de piaţă şi campanii de profiling
• Telemarketingul – cel mai eficient instrument de marketing direct, ce poate fi folosit în vânzarea directa a oricărui tip de produs sau serviciu
• Foloseşte campaniile de trimitere SMS-uri. Telefonia mobilă reprezintă un canal foarte personal de comunicare
• În campaniile de promovare, verifică cât mai des indicatorii de performanţă în raport cu obiectivele, pentru a avea rezultate cât mai bune
• Reţine clienţii pe care îi ai deja, prin programe de fidelizare
• Publică articole de presă în în revistele de specialitate, în care prezinţi produsele sau serviciile pe care le oferi
• Trimite în mod repetat mesaje sau newslettere, pentru a fi în permanenţă în mintea consumatorilor
• Dacă ai deja un website, este mai uşor să postezi testimoniale sau să trimitiţi newslettere, fără costuri de printare sau distribuţie
• Participă la conferinţe şi evenimente importante ca speaker şi în calitate de expert în domeniu
• Prezenţa online se impune tuturor companiilor de tip B2B
• Creşte interesul vizitatorilor pe site, prezentându-le oferte sau informaţii gratuite
• Postează pe site articole sau studii de piaţă, apoi înregistreză fiecare pagină web în motoarele de căutare
• Organizează întâlniri virtuale (teleconferinţe sau videoconferinţe) eliminând astfel costurile de deplasare şi cazare
• Înregistrează-ţi site-ul în motoarele de căutare, selectând cu atenţie cuvintele cheie astfel încât afacerea ta să apară în rezultatele căutarii
• Semnează parteneriate cu firmele ce oferă servicii complementare. Beneficiile pot să apară de ambele părţi
• Oferă clienţilor stimulente de fiecare dată când îţi aduc un nou client
• Comunică mai des şi mai mult decât o face concurenţa
• Depune un efort mai mare în obţinerea unor răspunsuri concrete din partea clienţilor
• Află mai multe despre nevoile consumatorilor, organizând periodic studii de piaţă
• Marketingul direct generează vânzări imediate, în timp ce spoturile publicitare de la radio sau TV oferă notorietate şi credibilitate. Tu ce preferi?
• Foloseşte un limbaj pe care clienţii să-l înţeleagă
• Diferenţiază-te de fiecare dată. Asigură-te de acest lucru prin fiecare mesaj pe care îl transmiţi
• Implementează metode precum carduri de fidelizare, puncte bonus, cadouri, cupoane, oferte personalizate etc.
• Vinde “în exclusivitate”. Cine cumpără de la tine, trebuie să se simtă un privilegiat
• Referinţele primite din partea clienţilor - cea mai credibilă sursă de promovare şi nu costă nimic
• Participă la cele mai importante întâlniri de afaceri  – fii întotdeauna pregătit să vorbeşti cu entuziasm despre afacerea ta. Oportunităţile sunt la îndemână

1.5. Istoria apariţiei şi dezvoltării marketingului

Apariţia marketingului este expresia unor cerinţe practice obiective, concentrate în necesitatea de a introduce raţionalitatea în activitatea agentului economic care se desfăşoară într-un mediu economico-social complex, pornind de la cunoaşterea pieţii actuale şi viitoare ca orientare a producţiei.

Marketingul îşi are originea în faptul că oamenii manifestă anumite nevoi şi dorinţe. Atunci când există mai multe produse care pot satisface o anumită nevoie, alegerea unuia dintre ele este determinată de conceptele de valoare, cost şi satisfacţie. În epoca modernă cea mai mare parte a acestor produse se obţine prin schimb, iar totalitatea acţiunilor prin care se realizează schimburile potenţiale fac obiectul marketingului.

Începutul secolului, dar mai ales perioada postbelică se caracterizează prin accelerarea dezvoltării economice, ceea ce se reflectă în amplificarea complexităţii activităţilor economice, în dinamismul fără precedent mai ales al producţiei industriale ca efect al noilor tehnici şi tehnologii ce se aplică pe scară largă, la care contribuie din plin progresul mijloacelor de comunicare şi prelucrare a informaţiilor.

Un fenomen nou care a provocat modificări spectaculoase la începutul secolului, a fost sporirea dimensiunii întreprinderilor producătoare de bunuri în care se concentrează o mare parte a factorilor de producţie, ceea ce a condus pe de-o parte la creşterea productivităţii şi complexităţii muncii concretizate în apariţia şi dezvoltarea producţiei de masă, iar pe de altă parte la adâncirea diviziunii sociale a muncii, la specializarea producătorilor, ceea ce a multiplicat atât relaţiile dintre producători, cât şi cele dintre producători şi consumatori.

Ca urmare, dacă în perioada anterioară, relaţiile dintre vânzători şi cumpărători se desfăşurau pe spaţii restrânse, ceea ce le dădea posibilitatea cunoaşterii şi corelării cererii cu oferta, fenomenele nou apărute, o multitudine de furnizori şi beneficiari, de produse noi şi diversificate, o arie largă din punct de vedere spaţial de desfăşurare a relaţiilor de vânzare-cumpărare etc., duc la desincronizarea cererii cu oferta, producătorul nu mai are posibilitatea să cunoască nevoile societăţii pentru produsele lui nici sub aspect cantitativ, dar nici structural şi temporal, ceea ce va conduce la apariţia stocurilor de mărfuri nevandabile în unele zone şi perioade, iar în altele la lipsa unor produse.

În asemenea condiţii de amplificare a dimensiunilor pieţii, în care agentul economic este obligat să-şi desfăşoare activitatea, apare ca o necesitate stringentă cunoaşterea pieţii ca mărime şi structură, ceea ce implică identificarea cerinţelor, dorinţelor, motivelor, preferinţelor, gusturilor consumatorilor, inclusiv anticiparea schimbării acestora.

Tocmai acestor necesităţi stringente şi-a propus să le răspundă marketingul, atât teoretic cât şi practic.

Apariţia preocupărilor ştiinţifice în domeniul marketingului la începutul secolului nu este întâmplătoare, ea răspunde unei necesităţi noi, aceea de a cunoaşte şi anticipa nevoile de consum şi utilizare a produselor în societate, în conformitate cu care să se producă, o economie în care resursele sunt limitate, iar nevoile în continuă creştere, datorită dinamismului economic şi demografic.

Implementarea rapidă a marketingului în economiile dezvoltate ale lumii a creat o imagine deformată cu privire la cauzele care l-au impus în acel moment, acreditându-se părerea că abundenţa bunurilor şi serviciilor de consum stă la baza fundamentării şi dezvoltării marketingului. În realitate, abundenţa este rezultatul dezvoltării fără precedent a activităţii economice sub incidenţa progresului tehnico-ştiinţific care  a condus la accelerarea evoluţiei economice.

Desigur, abundenţa este o condiţie favorizantă, dar nu determinantă a apariţiei şi promovării marketingului. Ea creează dificultăţi în desfacerea produselor, obligând agentul economic să-şi îndrepte eforturile către cunoaşterea pieţii. Dar, trebuie avut în vedere, că de fapt, agentul economic îşi desfăşoară activitatea în condiţii deosebite, relaţii tot mai complexe în societate, cerinţe şi nevoi noi, mai rafinate, ce modifică structura de producţie, presiunea transpunerii inovaţiilor, tehnologiilor, noilor materiale şi produse în profituri, toate implicând o cunoaştere cât mai exactă şi permanentă a pieţii.

Mai mult, constatăm că marketingul se dovedeşte indispensabil nu doar în cazul abundenţei, ci şi al penuriei care se manifestă în viaţa economică, în unele domenii. Astfel, în ultimele decenii, când societatea s-a confruntat cu serioase dificultăţi în domeniul asigurării cu strictul necesar de materii prime şi energetice, cercetătorii şi practicienii au demonstrat că importanţa marketingului nu se reduce, ci au loc doar schimbări în modul de folosire a lui.

Dimpotrivă, constatăm că s-au creat numeroase oportunităţi utilizării marketingului, s-au conferit noi dimensiuni conţinutului şi funcţiei de adaptare dinamică la noile condiţii, întrucât el poate oferi numeroase şi eficiente căi de soluţionare practică a problemelor legate nu numai de penuria unor resurse, ci şi celor legate de inflaţie, impactul schimbărilor tehnologice, apărarea intereselor consumatorilor ş.a.

Un aport deosebit la apariţia marketingului după 1900 l-a avut managementul, implementarea ştiinţei conducerii în activitatea întreprinderii, care nu-şi poate realiza ţelul fără cunoaşterea şi găsirea mijloacelor necesare distribuirii cu maximă eficienţa a producţiei create. Anterior, teoria economică explica fenomenele respective, dar în secolul nostru aceasta nu mai oferă suficiente argumente, deoarece în industrie are loc un proces de accelerare a concentrărilor şi fuziunilor, care complică activitatea de conducere şi de adoptare a deciziilor cu privire la prelucrarea şi mai ales comercializarea produselor, care devine un factor principal de maximizare a profiturilor.

Deşi marketingul îşi are originile în condiţiile economico-sociale ale începutului acestui veac, afirmarea sa teoretică şi practică are loc în perioada postbelică, când asistăm la expansiunea lui explozivă, ca urmare a impactului revoluţiei ştiinţifico-tehnice asupra vieţii economico-sociale, concretizat în creşterea gradului de complexitate a proceselor şi fenomenelor economice, de diversificare a producţiei de bunuri şi servicii, de adâncire a diviziunii sociale a muncii, care a condus la lărgirea colaborării nu numai în cadrul graniţelor naţionale, ci şi pe plan mondial, dând expresie interdependenţelor economice dintre ţări.

Toate acestea au determinat schimbări importante în configuraţia generală a mediului economico-social, în fizionomia pieţii, precum şi în coordonatele desfăşurării şi finalizării activităţii economice. De asemenea, trebuie evidenţiat faptul că progresele în domeniul tehnicii şi tehnologiei acţionează în epoca contemporană atât ca o cauză, cât şi ca un efect în transformarea conţinutului şi metodelor de marketing.

Astfel, ele sunt cauze ale acestor transformări prin continua apariţie a unor noi produse, prin dispariţia altora mai vechi, prin accelerarea ciclului vital al produselor. În acelaşi timp, sunt şi efecte ale activităţilor de marketing, în măsura în care acestea descoperă sau contribuie la răspândirea unor noi nevoi, unui nou stil de viaţă.

Faţă de aceste mutaţii se impune reconsiderarea unor practici ale marketingului, pentru adaptarea la noile condiţii, care să ofere agentului economic ansamblul de metode şi tehnici pentru cunoaşterea pieţii, astfel încât să poată face faţă concurenţei, în scopul de a satisface cât mai bune cerinţele consumatorului.

Marketingul se impune astăzi ca unică posibilitate eficientă de abandonare a necunoaşterii şi de prevenire a riscului, de ameliorare a efectelor nefavorabile, făcându-le suportabile.

La apariţia, dar mai ales la promovarea şi dezvoltarea marketingului, alături de factorii menţionaţi trebuie evidenţiat şi rolul pe care l-a avut progresul, în general utilizarea ştiinţei economice, precum şi generalizarea folosirii tehnicii de calcul, care a făcut posibilă studierea pieţii în timp rapid, precum şi înmagazinarea şi prelucrarea automată a datelor, în condiţiile în care piaţa consumatorilor s-a diversificat foarte mult, cunoaşterea ei devenind tot mai dificilă, dar şi mai inevitabilă pentru o evaluare a cererii în continuă prefacere, în vederea adaptării corespunzătoare a producţiei.

Cunoaşterea pieţii, a proceselor care se desfăşoară şi a celor în curs de formare se poate realiza, numai prin efectul cercetării ştiinţifice adecvate, care conferă pieţii transparenţă, impulsionând cristalizarea teoriei şi practicii de marketing, ca disciplină ştiinţifică autonomă.

În tabelul ce urmează sunt prezentate etapele şi caracteristicile generale a acestora precum şi  aspectele teoretice şi practice ale marketingului.

Tabelul 1:

ISTORIA DEZVOLTĂRII MARKETINGULUI