Examenul țării noastre

Am auzit că moldovenii care vor să lucreze în Federația Rusă trebuie să știe limba rusă, obligatoriu. Și nu așa, dar trebuie să treacă un examen la limba rusă ca să se convingă angajatorul și cei de acolo că muncitorul venit de după dealuri știe limba rusă. 

Și acum, eu am stat și am analizat chestiunea asta, așa, la mintea cocoșului. 

Băi, da rușii de acolo de la dânșîi de acasă, ei oare nu știu că dacă vin niște moldoveni din Rep. Moldova la lucru în Rusia, ii oare nu știu că Rep. Moldova o făcut cândva parte din Uniunea Sovietică?! Toătă lumea știe. Și ei oare nu știu că dacă Rep. Moldova o făcut parte din Uniunea Sovietică, ap cetățenii din Rep Moldova cam tăți știu limba rusă. Trebuie să treacă numaidecât un examen. 

Ca să și?! 

Ca să clarifice dacă n-o uitat rusa între timp, sau ca să se clarifice cât de bine o știu? Asta mi se pare un fel de abuz. Eu înțeleg dacă aveau aceleași pretenții de la un muncitor venit din Iran, or din Afganistan, din Turcia, din Olanda ori din Belgia, din Anglia, din Franța ori din America. Mă rog, nu știu câți muncitori se duc să lucreze numaidecât din Elveția ori din Norvegia, dar se mai duc. Eu înțeleg pe dânșii să-i testeze. Dar cetățenii din Rep. Moldova, despre care toată lumea știe că o făcut arte din Uniunea Sovietică, ei de ce fac abuzul ista? Noi, de pildă, de ce nu impunem rușii veniți să muncească la noi unor examene de limbă română, să vedem cât de bine știu ei limba română.

Aaaa... clar. Dapoi stai oleacă. Noi o să zicem că la noi, cetățeanul rus, venit el ori născut aici, nu trebuie să se opintească să se chinuie să învețe româna. Că noi dacă ceva, o să vorbim cu dânsul în rusă și el o să înțeleagă că noi înțelegem și noi o să ne înțelegem și o să fie totul bine. Ce să mai pierdem noi vreamea să-l întreb pe rus dacă cunoaște româna, și cât de bine o știe, și dacă vre să se angajeze atunci trebuie numaidecât să știe româna. Da de ce? Lasă că pe noi o să ne umilească rușii mai departe. Și la noi acasă, și la dânșii când ne-om duce să ne angajăm O să ne pună să dăm examene la limba rusă să vadă dacă nu cumva am uitat limba rusă, că, mă rog, după ce o picat Uniunea Sovietică, o trecut ceva vreme și s-o mai născut și copchilăraie. Deci nu se știe cât de bine știu ei limba rusă. Dar muncitorii din Federația Rusă care vor să vină, ori îs aici și vor să muncească în Rep. Moldova, ei nu trebuie să treacă nici un examen, și nici nu se pune problema că ar trebui să știe româna. Ia uite măi băiete, să învețe rusul o limbă străină! Sau ce? Poate vă închipuiți o situație așa în care vă duceți în federația rusă, să vreți să cumpărați ceva într-un magazin, să intrați acolo și să spuneți: даите мне пожалуста бухарку хлеба, de-o pildă, și vânzătoarea să vă spună, vă rog frumos să vorbiți în română. Lla noi, dacă nu știți,vorbim în română. Sau dacă nu sunteți de-acord, vă rog să părăsiți magazinul nostru. Vedeți, așa o situație este imposibilă. Este o situație utopică. Dar iaca la noi asta nu e utopi. La noi nu e utopic să intri în magazin, ori să chemi taxiul și să auzi: пажалуста па руссски, sau și mai rău а па челавечиски можна?
Stiți? Adică nu toată lumea înțelege chestiunea asta. Asta e o chestiune adâncă. De pildă, frații noștri români, ar trebui să le traduc și să construiesc un întreg scenariu. Iaca închipuiți-vă că vă duceți la Chișinău și vreți să întrebați ceva, și nimeriți peste o doamnă ori domnișoară, așa mai împopoțonată, pe care ați decis că mai bine ar fi să vă dăie răspuns la întrebare. Și o întrebați: Nu vă supărați, cum aș putea ajunge la monumentul lui Ștefan cel Mare?!  Și atunci e posibil să aveți o surpriză neplăcută, dacă doamna drăguță, blonduță și fardată excesiv, cu ochii mari albaștri, s-ar întoarce și va spune: pa ruschi pojalusta, ceea ce s-ar traduce – vă rog în rusă – să nu vă mirați. Ceva asemănător ar fi cum ați merge prin Chișinău peste vreo 20 de ani, ați întreba un trecător cum puteți să ajungeți la bibliotecă, iar acela ar spune: in english please. E absurd. He he. Numai la prima vedere. La noi absurdul ista are loc demult. El se întâmplă. E în plină desfășurare.
Contează datele concrete ale problemei, care sunt următoarele: noi suntem o bucată de Românie tăiată și limba în care am crescut și am învățat, pe lânga limba rusă, pe care avem onoarea s-o știm și nu e rău deloc, dar totuși, limba noastră e română.
Aaaa... că ne-am corști, că o venit ofițerimea rusă aici, că a fost un program special de ocupație în care au fost trimiși ruși peste ruși aici la noi la călduț, la vinișor bun, la fete frumoase. Că au venit, s-au aranjat, au avut primele posturi, și au avut privilegii. Asta nu discutăm. Dapoi cum să discutăm noi. Heee...

La Mulți ani, Chișinău!

Cu ocazia celei de a 576-a aniversare în istoria devenirii orașului Chișinău și a sărbătorii Hramului, redacția blogului nostru are deosebita plăcere să adreseze alese urări de sănătate, bucurie și prosperitate tuturor cititorilor noștri.

Urăm bătrânului, veşnic tânărului şi dragului nostru Chişinău tradiţionalul „La mai mult și la mai mare!”, iar Dumneavoastră, stimaţi  chişinăuieni, – „Sărbători fericite!”

Visul

Azi noapte am visato pe fata de care eram îndrăgostit toată vara. A doua noapte la rând.
Probabil că nu ar trebui să scriu aici despre subiecte atât de importante, s-ar putea să creez o cataclizmă naturală. Sunt subiecte mai interesante de discutat gen politică, internet, serviciu. Dar poate că din cauza asta afară s-a răcit aşa brusc şi trecem din vară direct în iarnă. Nu ştiu.
Cert e că fetiţa încă nu a ieşit din mintea mea. Iar asta nu e bine. Şi eu ştiu de ce. Mai ieri s-a împlinit exact o lună de când nu e...

Avante!

26 Septembrie - Ziau Europenă La Chişinău

Mie mi-a plăcut Chişinăul de azi.
Oameni care aşteaptă transportul public în staţie. Zebre un pic mai libere de şoferi nedisciplinaţi. Un oraş fără multe rutiere. Doar 3.

Eu susţin transportatorii. Domnilor, protestaţi! Nu ieşiţi la serviciu.
Eu susţin CMC. Domn Primar, nu acceptaţi majorarea de preţ. Cel puţin pân nu vor începe să respecte regulile.

Vrem mai multe troleibuze noi.
Şi autobuze!

Cu drag,
al vostru pieton, călător prin troleibuz, Ion de la Ciocana.

Parfumuri franceze originale şi legale

a dorit mai ieri un tip să-mi vândă pe odnoklassniki.

Mâncare, Sex și Rock&Roll

Gătitul mâncării e ca sexul. 
De la început e greu. Prima oară poate fi  chiar și dureros. Uiți pe alocuri să adaugi sare, nu îți prea dai seama de care elemente ai nevoie și cel mai dificil, dar și interesant, e că nu cunoști ce vei primi în final. Ceva mai arzi, la alt ceva nu ții focul cât trebuie. Asta îți permite să experimentezi. Cu cât tot mai mult o practici, începe să-ți placă, iar când guști din produsul final al procesului de creație - îți dai seama că a fost interesant și mâine o vei face din nou cu un mai mare entuziasm.

Plăcerea adevărată constă în cale parcursă spre succes, și nu în rezultatul final.

Averea la vedere

Azi în căutarea cardului de memorie mi-am  dezbrăcat geanta. Poftim-pojalusta, nu cred că îi e interesant cuiva ce am eu acolo:

Vreun gopnic de la ciocana, după ce îmi va ciordi geanta va rămîne dezamăgit.

 * Acolo va găsi un dispozitiv optic format din două lentile fixate într-o ramă, care se pune pe ochi (sprijinit pe rădăcina nasului) şi care are ca menire de a apăra ochii de lumina puternică solară;

* un material 10*10cm cu care încerci să menţii în permanenţă curăţenie dispozitivul de mai sus

* Focul mult necesar;

* O nacleică de binefacere, pe care de când am primito niciodată nu am lipito şi pe care pur şi simplu uit să o zvârl; sau o voi face cadou cuiva, pe barbriz la unul care sa parcat neregulamentar şi îmi încurcă să merg pe trotuar;

* Carnet de la care se cacă în pantaloni pseudointelectualitatea globală. Calcule, notiţe şi texte de dragoste. Un atribut absolut indispensabil gopnicului de la Otovasca;

* Cheile de acces în incita locului permanent de trai;

* Nişte gume,  bumboane, şerveţele şi un toc.

Cele mai de sus a fost spam interesant doar unora. Restul să ignore. Flăsca oricum nu e aici.

Cam atât.